Istoria lui Vlad Tepes este invaluita de mister si legenda, iar adevarul este ca nimeni nu stie unde se termina legenda pentru a lasa loc istoriei.
VLAD TEPES denumit si Vlad Draculea sau Vlad III-lea Dracul ( sau Dracula de straini) a fost născut în luna noiembrie sau decembrie din anul 1431 în oraşul transilvănean Sighişoara din Transilvania.
Casa in care s-a nascut inca exista . Ea a fost situată într-un cartier prosper inconjurat de case de saşi şi secui comercianţi şi case ale nobilimii.
Tatal lui Vlad al II-lea Dracu ,viitorul domn al Tarii Romanestii si fiu al voievodului Mircea cel Batran.Mama lui fost cea de a doua sotie a lui Vlad Dracul ,printesa Chiajna a Moldovei,fiica cea mare a lui Alexandru cel Bun si matusa al lui Stefan cel Mare, se trage din Dinastia Musatinilor.
Vlad Tepes este unul din cei patru fii legitimi - au mai fost si doi nelegitimi - pe care i-a avut Vlad Dracul,voievodul Tarii Romanesti din anii 1436-1447. A avut doi mari fraţi vitregi, Mircea al II-lea şi Vlad Calugarul , şi un frate mai mic, Radu cel Frumos.Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. În cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu marele celnic Radić) și încă o fată (căsătorită cu sultanul Musa Celebi) al cărei nume nu este cunoscut.Mircea a avut mai mulți fii, căci - spun Ducas și Chalkokondyl - „ducând o viață liberală, a avut mulți copii naturali”.
Nu se cunosc foarte multe despre primii ani de viata a lui Vlad Tepes. Educaţia lui timpurie a fost lăsată în mâinile mamei sale Doamna Chiajna.Insa adevarata lui educaţie a început în 1436 dupa ce tatal sau a reusit sa revendice tronul muntean.Modul lui de formare era tipic pentru fii nobilimii din întreaga Europă.
În anul 1444, la varsta de treisprezece ani,Vlad şi fratele său Radu au fost trimisi la Adrianopol ca ostatici. El a rămas acolo până în 1448, dată la care el a fost eliberat de către turci, care l-au sprijinit la tronul muntean.
Vlad III a domnit iniţial doar doua luni din august pana in octombrie 1448 cand a fost inlocuit de fratele sau Radu cel Frumos si nu a revenit pe tron pana in 1456 fiind sprijinit de Ungaria. El si-a stabilit capitala la Tirgoviste, şi a început să-si construiască castelul departe in munti, langa raul Arges. Cele mai multe dintre atrocitatile asociate cu Vlad III, a avut loc în acest timp.La 17 ani, Vlad Tepes, ajutat de o armata turceasca, a incercat sa preia puterea in Valahia, dar a fost invins de Vladislav al II-lea. In 1456 a reusit sa obtina tronul, domnind sase ani.Primul act important de răzbunare a fost indreptat împotriva boierilor din Targoviste, vinovați de moartea tatălui și a fratelui său. În duminica de Pasti a anului 1459, el a arestat toate familiile de boieri care participaseră la petrecerea princiară. Cei mai bătrâni au fost trași în țeapă, iar ceilalți au fost forțați să străbată pe jos drumul de o sută de kilometri din capitală până la Poenari , unde au fost puși să construiască o fortăreață pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la râul Arges.
A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania -Anastasia Holszanska,(nepoata de soră a Sofiei Jagello,regina a Poloniei) a Transilvanieia si a avut doi fii pe Radu şi Vlad, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei i-a avut pe Mihail şi Mihnea I cel Rău şi apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei, verişoară a lui Matei Corvin a avut o fata Zaleska. A avut cinci copii, patru băieţi şi o fată.

Inima de gheaţă a crudului voievod valah Vlad Tepeş a fost cucerită de fiica unui ţesător sas din Corona, numele cetăţii Braşovului din acele timpuri.A avut o iubita pe Katarina Siegel care se remarca printr-o frumuseţe ieşită din comun.Atunci când s-au cunoscut, frumoasa săsoaică avea doar 17 ani, iar Ţepeş 34. În apropierea Crăciunului anului 1465, câteva fete foarte tinere se chinuiau să tragă la deal, prin zăpadă, o sanie mare, plină cu provizii pentru soldaţii din Bastionul Ţesătorilor, aflat în apropierea casei lui Vlad. Aflat împreună cu ofiţerii săi la baza dealului, a sărit să le ajute. Galanteria voivodului li s-a părut tuturor ciudată, până au înţeles că acesta nu-şi mai lua ochii de la codana blondă cu ochi albaştri. Fata starostelui (zunftmeister) breslei ţesătorilor, Thomas Siegel, a copilărit la Mânăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf, după ce un incendiu cumplit i-a lăsat pe părinţii ei săraci lipiţi. La 17 ani, s-a întors în Corona. Vlad îl cunoştea pe tatăl Katharinei, bătrânul Thomas Siegel, încă din 1438, când fusese luat rob la turci, iar tatăl său, voivodul Vlad Dracul, insistase pe lângă bey să-l elibereze. Sărac, bolnav şi rămas fără casă, fostul conducător al breslei ţesătorilor locuia împreună cu familia sa la rudele soţiei, Susanna, născută Fronius, în aşa-numita Casă Tartler.Ţepeş îi comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din mătăsuri şi dantele aduse din Veneţia şi Flandra. Cronica transilvană din secolul al XVIII-lea arată că idila Prinţului Vlad, guvernator militar, şi Duce de Făgăraş şi Amlaş, cu frumoasa Katharina a creat revoltă în rândurile pretendenţilor la mâna fetei, trei dintre ei provenind din familii înstărite ale comunităţii săseşti.La 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de saşii din Braşov şi intrigile capilor cetăţii, Vlad Ţepeş a distrus toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei. A poruncit să fie prinşi sute de târgoveţi şi negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua oraşului, în zona Bartolomeului de astăzi şi i-a tras în ţeapă. Dimineaţa, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau traşi în ţeapă. După moartea acestora, a poruncit jefuirea şi incendierea Bisericii Bartolomeu, precum şi arderea satului Codlea. În timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea că nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au bătut-o şi au pus-o la Stâlpul Infamiei. Pentru că i-au tăiat cozile, domnitorul a ameninţat cã va da foc întregii cetăţi. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalţi negustori saşi ce urmau sã fie ucişi.
Legenda spune cã Ţepeş ar fi reuşit să recupereze una dintre cosiţele Katharinei, pe care apoi a păstrat-o pe o pernuţă de catifea. Legenda spune că, într-o zi, a surprins-o pe soţia sa că umbla în dulapul în care îşi ţinea, ca pe un obiect sacru, cosiţa. S-a suparat foc şi a bătut-o. Vlad Tepes vroia sa o ia în casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deşi avea mai mulţi copii cu amanta din Braşov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgenta pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. În 1462, cetatea de la sud de Carpaţi, unde s-a refugiat Ţepeş, este asediată de turci. Boierii l-au trădat, trecând de partea fratelui său, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Anastasia, soţia lui, pentru a scăpa de temniţa turcească, s-a sinucis aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea.Katharina a rămas alături de Vlad şi pe timpul detenţiei acestuia. Rămas văduv, Vlad ar fi putut s-o ia de nevastă, dar, pentru a câştiga bunăvoinţa familiei regale, s-a căsătorit cu o verişoară a regelui şi a devenit catolic.După moartea lui Ţepeş, Katharina, ajunsă la 39 de ani, s-a întors la mânăstirea unde copilărise. Deşi nu s-au căsătorit niciodată, Vlad şi Katharina au avut cinci copii: Vladislav ''Laszlo'' (n. 1456), Catherina (n. 1459), Christian (n.1461), Hanna (n. 1463) şi Sigismund (n.1468). Ţepeş s-a îngrijit de toţi urmaşii săi, lăsându-le moştenire pământuri şi case.
Anastasia-Maria Holszanska prima sotie
În 1442 a fost ajutat de către Ioan Corvin de Hunyadi să evadeze de la turci şi să se înroleze în marea armată a cruciaţilor Europei. În acelaşi an, Ioan Corvin îl căsătoreşte pe Vlad Dracula cu Anastasia-Maria, nepoată de soră a Sofiei Jagello, regina Poloniei. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgenta pentru a i se anula căsătoria cu Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. In anul 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in raul ce inconjura cetatea în timp ce aceasta era atacată de turci.
Jusztina Szilagyi a doua sotie
A doua soţie a lui Vlad a fost Jusztina Szilagyi a Moldovei, cu care a avut doi fii:. Mihnea I "Bad" (? Mihnea I cel Rau, -1510) şi Mihail (? -1485).
Ilona Szilágyi, a treia sotie
Vlad Tepes s-a casatorit cu Ilona Szilágyi, o verisoara de-a regelui, si in anii de dinaintea eliberarii sale din exila, din 1474, a trait cu ea intr-o casa din capitala maghiara. In jurul anului1465, Ilona i-a nascut doi fii: cel mare: Vlad Dracul al IV-lea, care si-a petrecut majoritatea timpului in suita regelui Matia, iar mai tarziu a esuat in reclamarea tronului Tarii Romanesti si cel tanar, al carui nume nu este cunoscut, dar despre care se stie ca a locuit in Transilvania, cu episcopul din Oradea pana in 1482, cand s-a imbolnavit. S-a intors la Buda, unde a murit in compania mamei sale. Descendentii lui Vlad Tepes si ai Ilonei s-au casatorit in nobilimea maghiara.